Avand in vedere agitatia care e prin casa de ceva timp, (musafiri, cumparaturi, pregatiri), toata lumea vine si pleaca de parca e gara sau ceva de genul, am zis sa ma retrag frumusel in a mea camera, si sa mai postez ceva pe blog.
Ma mai enerveaza ca e si foarte frig, si zapada se topeste, iar ce rezulta e un oras plin de mocirla. Ah, cat urasc!
Ceva nou?
Pai luna asta am devenit majora, fapt care nu a schimbat mare lucru. Singura chestie bun e ca dau de carnet, insa daca e sa vorbim de maturizare…eh, asta nu stiu daca o sa se intample prea curand. Pur si simplu, refuz sa accept realitatea asta crunta, ignoranta si nesimtirea care ne inconjoara. Recunosc ca uneori sunt prea copila, si am incredere in oameni mai mult decat ar trebui. In fine, asta e alta poveste..
Ma amuza, isteria, agitatia de sarbatori. Toata lumea incearca sa fie chipurile mai buna, mai darnica, te ineaca in mesaje, mass-uri pe yahoo messenger, chit ca in restul anului te-njura si te barfesc.
Si ca sa fie totul perfect, m-am ales si cu mega vanataie pe picior, dupa ce am iesit de la patinoar. Oricum, asa cu totul a fost ok, am dat palme, pumni...
Oamenii falsi, ii stii, o sa-i intalnesti mereu, nu ai cum sa eviti asta. Ce te faci insa cand realizezi ca exista si printre ai tai prieteni, adevarati cica? Pai e simplu. Iti dai seama intr-un moment in care nu te astepti, simti cum iti fuge pamantul de sub picioare afland lucruri la care ramai fara cuvinte, pentru ca, si normal iti era prieten adevarat si te doare. Sau ma rog, asta credeai tu. E momentul in care faci un bilant, al intamplarilor din ultima vreme, iti faci mustrari de constiinta, crezand ca tu ai gresit, si realizezi in sfarsit, cam cine iti e prieten din toti pe care ii cunosti. Si ii cam numeri pe degetele de la o mana.Trist? As zice ca da. Insa am ajuns la concluzia ca decat multi si falsi, mai bine putini si adevarati. Cum zicea cineva, unii au in codul genetic ipocrizia...
*I found the truth behind your lies You're just a fake friend in disguise
I wasted all my time with you Thinking that our friendship was true
Accusing me of doing wrong And you're the one who messed it all up.*
Ati simtit vreodata ca orice ati face nimic nu iese bine? Ca nu mai poti, iti vine sa strigi STOOP!! strigi dupa ajutor si nimeni nu te aude?
Ei bine, eu asta simt si e al naibii de groaznic.
Adesea ma prefac ca nu-mi pasa de multe lucruri. N-am putut niciodata suporta ideea de a pierde ceva sau de a fi pe locul doi, si poate ca n-a fost intotdeauna bine.
De mult timp am zis ca orice ar fi pot sa trec peste, merg inainte cu fruntea sus si infrunt orice obstacol al vietii.
Tot ce stiu e ca pentru vindecarea unor rani fie ele fizice sau de suflet, e nevoie de pansamente si de timp.S-a intamplat ca de fiecare data, exact cum ma asteptam. N-am sa va zic toata povestea pentru ca oricum nu ar avea rost, si oricum nu se poate exprima in cuvinte ceea ce simt. Momentan incerc din rasputeri sa ma mentin pe linia de plutire si sa fiu din nou eu, ceea care nu se lasa invinsa.
Everything will be ok in the end. If it's not okay it's not the end!
Prima porunca: Sa aştepti oricat. A doua poruncă: Sa astepti orice. A treia porunca: Sa nu-ti amintesti, in schimb, orice. Nu sunt bune decat amintirile care te ajuta sa traiesti în prezent. A patra porunca: Sa nu numeri zilele. A cincea porunca: Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie, chiar daca dureaza toata viata. A sasea porunca: Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar incapacitatea noastra de a umple golul în care traim. A aaptea porunca: Nu pune in aceeaai oala si rugaciunea si pe Dumnezeu. Rugaciunea este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere singur. A opta porunca: Daca gandul asta te ajuta, nu evita sa recunosti ca speri neavand altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri de urmarile faptului ca nu faci nimic. A noua porunca: Binecuvanteaza ocazia de a-ti apartine în intregime. Singuratatea e o tarfa care nu te invinuieste ca esti egoist. A zecea porunca: Aminteste-ti ca paradisul a fost, aproape sigur, intr-o grota.
Nu am chef... De ceva timp nu mai am chef. Nu mai am chef ironii, de filozofii aiurea, de gandurile unora, de sfaturile altora, uneori nici pe mine nu ma mai support. Pur si simplu nu am chef de nimic.
Simt ca nu ma mai pot misca. Gandurile mi se invart in cap si ma invadeaza ca un roi de albine, carora simt ca nu le mai fac fata.
Vreau sa raman doar eu.. singura, goala si ghemuita intr-un colt intunecat al camerei mele. Doar enigmatica luna sa-mi lumineze slab incaperea, pentru ca simt ca ma intelege. Stiu poate suna aiurea, dar nu-mi pasa. Ador noptile cu luna plina, mi se pare fascinante. <3>
Privesc in jurul meu. Bucatele sfaramate ale zilei de ieri stau imprastiate in toata camera. Zile care au fost frumoase, sau poate ca asta era doar inchipuirea mea, eram eu cea care nu vroia sa observe si sa accepte realitatea. S-ar putea sa aberez, s-ar putea ca maine sa nu mai cred ce simt acum. Orice se poate.
Privesc in oglinda din camera si vad ceva care ma surprinde. E goala! Dar de ce? De ce sunt pustiita de orice sentiment? Iar in schimb regretele ma inconjoara, parca ma sufoca.
Au trecut 2 ani de cand ne stim, insa cel de-al doilea a fost mai important. Un an plin de rasete, lacrimi, bucurii, momente grele, clipe peste care credeam ca nu puteam trece. Insa, era mereu acolo, ma sprijinea in tot ce faceam, ma asculta si imi dadea sfaturi, stia ce gandesc chiar fara sa-i spun.
Acum a mai adaugat in boboc in buchetul vietii sale. Viata schimba omul, insa pentru mine a ramas aceeasi.
Happy birthday!! <3
P.S.: Chiar daca am mai gresit uneori fata de tine, si imi pare rau, stii ca te iubesc!
Un drum. Cam pustiu. Parca era un desert arid si sterp. Ai zice ca nu era urma de civilizatie. Parca toti au uitat ca si noaptea are frumusetea ei aparte, chiar misterioasa. Nimeni pe drum.
Sau nu..oamenii erau pretutindeni, doar ca ea nu-i mai vedea. Totul i se parea incetosat, straniu, lipsit de viata, la fel cum era si ea.
O noapte placida. Secundele parca treceau mai repede. In mintea ei, era un vartej de idei nestatornice, nedefinite,. Bataile inimii erau si ele mai lenese.
Mergea spre casa. Era aproape, iar vantul batea cu o asprime necrutatoare.
Razele lunii, ii luminau drumul si chipul. Un chip ce nu mai era acelasi, parca purta o masca. Da, era o masca, pentru ca nu vroia ca cineva sa ii citeasca sufletul, gandurile. Gandurile sporeau cu un adaos nehotarat si duceau spre nicaieri.
Copacii se leaganau in bataia vantului. Parca erau miscari de dans. Un dans brutal, violent.
Inainta mai repede spre casa, parca s-ar fi temut de ceva, de cineva.
Dintr-o data se opreste si priveste in jur. Totul freamata a indiferenta, umbre uscate, siluete tacute se risipesc in zare. Priveste luna, si surade. Isi da seama ca, ce o urmarea, era frica de realitate. Iar frica se datora imaginatiei.
Imaginatia sa, era cea care ii demolasa realitatea, nu conta ca era imperfecta, era totusi realitatea.
Privirea ii era umeda de lacrimi necazute. Realizeaza ca era marioneta, iar imaginatia sa ii controla gandirea, aproape in totalitate.
Apoi zambeste. Stie ca necunoscutul sta chiar in fata ei, dar e hotarata sa infrunte tot.
Totusi nu poate sa renunte la vise, chiar daca unele din ele sunt imposibile…
Acum .. ca m-am enervat. Imi incep topul 100 al lucrurilor pe care NU LE SUFAAAR:
1. Cand dorm si eu mai bine, sa se gaseasca careva sa ma sune, si sa mai fie si foarte devreme.
2. Sa am pofta de ceva dulce si sa nu am in casa.
3. Cand faci poze cu aparatul cuiva si respectiva persoana pur si simplu manifesta o lene incerta pentru a conecta aparatul la o mufa, ca mai apoi sa conecteze mufa la calculator si sa descarce niste amarate de adunari de pixeli.
4. Sa vreau sa ies undeva, oriunde si sa descopar ca nimeni nu vrea sa mi se alature.
5. Cand ma minti si ai impresia ca te cred. Cand incerci sa obtii ceva de la mine si crezi ca nu m-am prins. Cand incerci sa ma prostesti si ai impresia ca ti-a mers. Nu imi bat capul, asta e tot.
6. Cand titlurile din engleza ale filmelor nu sunt traduse la fel in romana (exemplu: "She's the man" = M-am indragostit de cine nu trebuie .. nicio legatura)
7. Cand un baiat se isterizeaza din senin la vederea unui par blond lung si a unor pantaloni scurti roz. Nici macar nu ii vazuse fata ..
8. Privirile admirative ale fetelor ce au ca directie : prietenul meu. Facand totaaala abstractie de prezenta mea.
9. Atitudinea de "I rule" a unor fete. You rule nothing. Nici macar propriul creier.
10. Oamenii care nu fac distinctia intre rafinat&sexy si vulgar&sexy.
11. Nedreptatea. Always between us.
12. Snobismul.
13. Mintitul cand nu e cazul.
14. Cocalarii.
15. Pitipoancele.
16. Persoanele care se isterizeaza din orice.
17. Fetele care "se indragostesc repede".
18. Cand cineva nu e capabil sa spuna cand ceva ii sta bine si are nevoie in permanenta de consiliere.
19. Cand cineva vorbeste excesiv de tare in tramvai sau in locuri publice. Nobody gives a damn shit for what they say.
20. Textele de agatat fumate.
21. Copilele prostute. Cu vise in cap si cu gandul numai la cumparaturi si baietei dragalasi.
22. Parsivitatea.
23. Excesul de ego.
24. Timpul excesiv pe care il petrec unii in fata oglinzii.
25. Cand o persoana nu poate intelege ca tu nu sti un anumit lucru, intrebandu-se continuu daca ai crescut in copac. Pur si simplu nu ai auzit sau nu te-a interesat in trecut subiectul.
26. Cand judeci o persoana numai dupa prima impresie. Oamenii au si zile rele. Lasa-le timp.
27. Confesiunile fara rost.
28. Linguseala.
29. Cuplurile alea de barfitori: "Iubii.. ia uite-o si p-aia." Doamne! Cat ii urasc.
30. Cand cineva pur si simplu nu admite ca a gresit.
31. Incapatanarea cand nu e cazul.
32. Cand vad o geanta Guess la 12 ziua. In umila mea opinie .. gentile de la astfel de firme se poarta undeva mai special.
33. Conceptiile comuniste.
34. Cand cineva, din motive necunoscute, nu vrea sub nicio forma sa asculte doar ce ai de spus.
35. Cand vrei sa fi lasat in pace si spui ca vrei sa fi lasat in pace si ceilalti stiu ca vrei sa fi lasat in pace .. si tot se trezeste cineva sa te enerveze. Si tipi la el. Si el zice ca esti crizat/a, prefacandu-se ca nu intelege nevoia ta de a fi lasat in pace, de parca el n-ar fi fost niciodata intr-o situatie asemanatoare.
36. Ticurile verbale folosite in exces.
37. Ironia la adresa persoanelor batrane, persoanelor cu handicapuri, cainilor vagabonzi etc.
38. Abuzul de prescurtari.
39. Tupeul nesimtit.
40. Fetele de 1,80m si 45 de kile complexate de "obezitatea" lor.
41. Unghiile false combinate cu genele false combinate cu mesele de par .. evident .. tot false.
42. Reclamele la care nu intrezaresti nicio legatura cu produsul. (vezi Clicknet)
43. Cand iti bati joc de oameni de parca tu n-ai avea nevoie de prieteni.
44. Injuriile aruncate cu fite.
45. Cand fetele dau tot timpul vina pe baieti. Uneori suntem si noi exagerat de subtile .. si nu se mai prinde omul la un punct.
46. Baietii care duc legea funky-ului pana la cocalarism.
47. Hotii de buzunare pe care ii ginesti de la o pooosta dar care tot au tupeul sa-ti bage mana in buzunar.
48. Cand ai o intalnire, ajungi la punctul stabilit si persoana in cauza intarzie din motive necunoscute, ba chiar uita sa vina.
49. Toanele fara rost.
50. Fetele de 14 ani imbracate in sarafane, cu tocuri, margele si coc si serviete.
51. Inconstienta.
52. Chelnerii nesimtiti care iti scuipa in pizza daca nu ai dat comanda ca la carte.
53. Oamenii care vorbesc in dezacorduri.
54. Diareea verbala.
55. Insistenta aia presanta.
56. Victimizarea.
57. Cand cineva nu are rabdare de niciun fel chiar daca este interesul propriu la mijloc.
58. Greselile de tipul "frumoas-o" si ortogramele scrise gresit (sau in loc de s-au) etc.
59. Cand un baiat pur si simplu nu intelege de ce te enervezi cand zice ca alta e "buna".
60. Cand cineva manifesta basini doar pentru ca a devenit popular.
61. Fetele care fac cerculete cu limba in jurul paiului uitandu-se spre un specimen mascul.
62. Scanatul tipic baietilor.
63. Cand te duci pe plaja si vezi tot felul de fete care se perinda pe-acolo, purtandu-si cu mandrie corpul. Dar tie iti vine sa te cam pisi pe el de corp. Al lor, I mean.
64. Cand o fata se duce la pizzerie si comanda o salata cu apa plata.
65. Cand fetele se lauda cu rezultatele dietelor lor.
66. Comparatiile.
67. Presupunerile.
68. Manelele.
69. Fraierii care deschid geamurile la masina si incep :”Hei papusa!”. Chiar nu observati ca sunteti penibili?:|
70. Oamenii care judeca pe baza unor criterii nefondate.
71. Massurile fumate.
72. Rasul fals.
73. Cand oamenii sifoneaza tot felul de pareri care le apartin in totalitate despre o persoana. Crezand ca nu va afla niciodata.
74. Cand cineva are pica pe tine si te acuza de absolut orice.
75. Cand trebuie sa repeti slujba pentru o baba surda.
76. Expresia prefacuta care o au unii mai mereu.
77. Lipsa acuta de scrupule. Adica ai fi in stare sa calci pe cadavre pentru a-ti atinge scopul. Ei bine, nu merge.
78. Scuzele pe care le aduce o persoana dupa ce a batut-o pe o alta gen "s-a uitat urat pe nevasta-mea" etc.
79. Abuzul de schimbari. Ex: :]] in loc de :))
80. Cand parintii inconstienti fumeaza langa carucioarele bebelusilor lor.
81. Cand diferiti parinti se poarta urat cu copiii lor, luandu-i la palme, uitand sau facand abstractie de faptul ca cei mici nu pricep chiar totul din ceea ce se intampla.
82. Blondele artificiale cu radacini negre, ochelari de soare masivi, rochie roz, pantofi cu toc roz, poseta roz etc.
83. Simona Sensual.
84. Baietii cu sapca intoarsa, tricouri extra laargi, pantaloni laaargi, lanturi maaari, bling bling-uri, mers de extraterestru si restul chestiilor rap duse la extrem.
85. Oamenii imputiti! Al caror subrat trebuie sa-l mirosi de fiecare data cand se prind de bara.
86. Barbatii sariti de 35 de ani cu atitudine de playboy: camasa descheiata ca sa-i poti intrezari parul de pe piept, pantofi de piele de crocodil, coada la spate, putind a parfum ieftin.
87.Oamenii care nu au mai pus mana pe o carte de 20 de ani si sunt damn proud of it.
88.Cand esti intre fete si ai ceva intre dinti sau ti s-a intins rimelul sau a facut cute rujul si nimeni nu te atentioneaza, lasandu-te sa te faci de ras.
89.Ca sunt atatea prostii pe lumea asta. Culmea, mai sunt si scumpe. (ex: Sampanie Cristal – 4000 euro).
90.Agitatiile tipice fetelor ("Daaaca nu ma suna???” .. pai daca nu te suna inseamna ca nu te-a meritat sau ca nici macar nu va potriveati.)
91.Babele cicalitoare si cu mustata care te sacaie in tramvai, scotand diferite sunete, sau facand o grimasa oribila cand privirea le ajunge la nivelul fustei tale.
92. Sa nu-mi mearga netul.
93.Cand auzi "X-ulescu .. 9” .. moment in care X-ulescu incepe sa se agite si sa bata cu pumnul in masa ("Cum plm am luat eu 9???”). Ca mai apoi sa-si aminteasca ca a gresit/uitat ceva.
94.Cand cineva pierde la un joc si se apuca sa darame tot in calea lui. Patience, my love.
95.Comediile fara haz.
96.Sa vreau sa ajung la piscina si sa inceapa ploaia.
97.Disparitia oricarei urme de bun simt sau de bunavointa pe care oamenii o pot manifesta.
98.Oamenii care pretind a fi altcineva.
99.Jignirile ironice care te ranesc.
100. Prieteniile din interes.
Seara de iunie. Caldura. Deodata, ploaie. In sfarsit, chiar ii simteam lipsa.
Stiu, am zis ca nu suport ploaia in general, dar uneori parca e binevenita. Mai racoreste atmosfera asta apasatoare.
Ati ascultat vreodata ploaia?
Ati privit-o cum saruta pamantul, iar acesta ii raspunde la saruturi sorbindu-i picaturile marunte?
Cred ca daca fiecare picatura de ploaie si-ar spune povestea, lumea ar fi eclipsata, nu ar mai avea povesti. Dar ploaia vorbeste limba ei, necunoscuta de catre voi, si isi spune povestea.
Cateodata, cand e suparata, loveste cu putere in geamul camerei mele si ma cheama la povesti.
Pai chiar nu stiu cum as putea sa incep, si nici nu stiu de ce scriu randurile astea. Cert e ca de cateva zile tot incerc sa-mi asez gandurile, insa ceva ma retine, parca mi-e frica sa dau drumul cuvintelor, sa mazgalesc o foaie imaculata, cu ideile mele aberante.
Sau poate e doar teama ca cineva va rade de ce voi scrie? Probabil..
In fine..revenind. Probabil ca a observat toata lumea ca vara a cam poposit si pe la noi, si a adus odata cu ea o caldura istovitoare, care parca te sufoca si te face sa te simti ca intr-o camera fara geamuri,fara usa, fara o cale de iesire. Dar nu s-a schimbat doar vremea si natura, eu una am observat o schimbare si a oamenilor, parca sunt mai artagosi, mai rai cateodata, mai nesuferiti. Altii din potriva, in ciuda acestei calduri sunt mai veseli, pofta de viata la cote ridicate si chef de ras permanent. Sa fie oare vremea de vina?
Ieri, iesisem sa ma plimb cu o prietena in parc si priveam in jurul meu, tinerii, copiii, si chiar oamenii trecuti de a2a varsta. Toti pareau sa-si fi scos dintr-un cufar vechi si prafuit, ascuns in inima lor, un mic zambet. Atunci am realizat ca un dram de vointa inca mai are fiecare dintre noi si ca daca vrem putem sa fim fericiti, sau macar sa dam impresia, putem sa vedem frumusetea in cele mai neinsemnate lucruri, gesturi si intamplari din viata cotidiana.
Uneori stau si ma gandesc, ce este de fapt fericirea? Unii, ar defini-o ca pe un ideal indepartat, deasupra puterilor noastre de a o dobandi si ca, adevarata fericire nu ar fi posibila in timpul acestei vieti.
Dar pana la urma noi, oamenii, ce suntem de fapt? Niste actori pe o mare scena, care este viata, iar fericirea, cortina dupa care se ascund suferintele, lucrurile rele care ne intuneca sufletul si mintea.
Cu toate ca unii nu cred, poate pentru ca nu vor sa accepte, sau nu inteleg, viata e cruda, e sadica, iti da impresia ca poti sa ajungi unde iti doresti, dar te asteapta la colt, si cand nu te astepti te insfaca si nu te mai poti misca. Esti ca o prada in ghearele fiarei. Dar nu se opreste aici, dupa ce iti farama trupul, urmeaza sufletul, pe care ti-l devoreaza, la fel de incet.
Si, totusi, revin la intrebarea mea, ce-i fericirea? Daca tot am zis ca este un ideal, asta inseamna ca reteta este diferita pentru fiecare. Sunt persoane fericite de averea pe care au acumulat-o in timp, altele considera ca a fi fericit inseamna a avea prieteni, a fi sanatos, a fi apreciat si stimat, altele sunt fericite stiindu-se iubite de cineva sau numai stiind ca persoana iubita exista acolo undeva si respira acelasi aer. Exista oameni care isi “fabrica” un paradis numai al lor in care sa se simta fericiti. Dar ce s-ar intampla daca acest paradis ar exista undeva pe Pamant? Ar fi extraodinar,da, si a existat la inceputurile lumii. Si ce s-a intamplat?! L-am pierdut. De ce? Pentru ca omul nu este facut sa locuiasca in paradis. Cum pune piciorul acolo distruge. Trist..din pacate.
Insa, cu totii ne dorim sa fim fericiti si exista multe momente de fericire in viata unui om. Dar stai si te intrebi, de ce fiecare clipa de fericire, o platesti inzecit cu zile, luni, ani de durere?
Conceptiile despre fericire spun ca atunci cand visam sa obtinem ceva si facem chiar si imposibilul sa reusim suntem fericiti. Fericirea nu consta neaparat in faptul ca cineva a obtinut ce si-a propus, ci si ca a reusit prin fortele proprii.
Putem asocia iubirea cu fericirea? Da. Atata timp cat cel care iubeste nu confunda dragostea cu delirul devastator al posesiei, care, in ultima instanta aduce suferintele cele mai cumplite. Caci, impotriva opiniei comune atator oameni, nu dragostea te face sa suferi, ci instinctul de proprietate care este contrarul dragostei. Exista persoane care spun ca fericirea este o floare rara. Si asa este. Dar nu pentru ca ea ar fi unica in lume, ci pentru ca depinde de fiecare din noi cum stie s-o culeaga. Florile cele mai scumpe nu sunt acelea cumparate de la magazin, ci acelea pentru care trebuie sa te apleci ca sa le culegi.
In concluzie, as putea spune ca pentru mine cele mai importante lucruri in viata sunt familia, care stiu ca este alaturi de mine mereu, apoi sunt prietenii, care imi sunt si ei foarte dragi si mi-au demonstrat de multe ori ca da, sunt acolo neconditionat pentru mine si eu pentru ei voi fii mereu, mi-au dat o palma bine plasata si mi-au aratat cand gresesc, and i love you guys and even We will take different paths in life, no matter where we go, we take a little of each other everywhere.<3
Si nu uita, fericirea se invata, priveste lumea în fiecare zi ca si cum ai vedea-o pentru intaia oara.
Este marti seara si ora 20:14. E cald. Normal, ca doar e vara. Desi dimineata ar fii putut anunta o zi ploioasa, chiar plictisitoare, pentru mine cel putin, deoarece nu suport ploaia. Stau la birou, beau o cola rece si brusc imi trece prin minte: hai sa-mi fac si eu blog! E destul de greu sa incepi un blog, pentru ca primul post trezeste curiozitatea cititorilor. Cine o mai fii si asta? Ce vrea? Ce ganduri are?
Despre mine? Pai as incepe asa:
Vesela, cu capul in nori, creativa (uneori), prietenoasa, ambitioasa, mereu cu pofta de viata, imi iubesc familia si prietenii, sunt incapatanata (sau capatanoasa cum ar zice unii, grr..), uneori sunt prea credula, si cateodata (cam des) sunt nemultumita, imi place frappe-ul, ador sa ma plimb seara, mai ales daca e putin racoare si sunt la mare, sa stau cu prietenii si sa vorbim ore in sir despre tot felul de aberatii si mai sunt si altele.
Ce nu-mi place?
Pai ar fii multe de enumerat, in principal minciuna, oamenii prea tupeisti, sa n-am ceva dulce in casa (sunt doar puutin obsedata de ciocolata:”>), nu suport sa mi se zica ce sa fac, sa nu-mimearganetul, sa vreau sa ajung intr-un anume loc, dar sa n-am cum, nu-mi place ca daca am nervi, mama face misto de mine „mai usor ca faci riduri!”, persoanele care imitainpermanenta pe cineva (Beyou!). Cam atat pentru moment.
Oricum am aberat destul pentru inceput (ce vreti e primul post, nu prea am inspiratieacu’).
